Arma lui este creionul şi îl mânuieşte atât de bine încât desenele pe care le face au ajutat la prinderea a sute de hoţi, tâlhari, violatori şi chiar criminali. Subcomisarul Florin Lăzău, şeful Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliţie Bihor, este singurul poliţist român specializat în tehnica îmbătrânirii faciale, unicul artist criminalist din Europa certificat de Asociaţia Internaţională a Identificărilor din SUA, cea mai veche organizaţie profesională din domeniu şi atât de bun încât l-a vrut chiar şi FBI. Doar că el a decis să rămână acasă. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă povestea lui fabuloasă. (VEZI ŞI: În urmă cu 15 ani, s-a catapultat dintr-un MIG, iar azi... Povestea celui mai experimentat pilot militar din România)

“La mine n-a fost vorba de talent. Eu n-am fost bun la desen. A fost 99% muncă”, s-a destăinuit, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, ofiţerul care în copilărie a visat să se facă poliţist, însă nu unul care să deseneze, ci unul obişnuit, care să prindă şi să încătuşeze răufăcători.

Din sectorist, criminalist

Cea mai eficientă armă a Poliţiei este creionul, spune Florin Lăzău
Cea mai eficientă armă a Poliţiei este creionul, spune Florin Lăzău

“Aveam 12 ani când, într-o seară, am fost atacat între blocuri de un tâlhar. Eram împreună cu fratele meu, ne întorceam de la bunici, iar individul a vrut să ne buzunărească. N-aveam bani, dar ne-am speriat şi am luat-o la fugă, unul într-o parte, celălalt în alta, şi am scăpat. Nu le-am povestit nimic părinţilor, dar am fost atât de îngrozit, revoltat, încât am hotărât, cu mintea mea de atunci, că voi face totul ca oamenii cum era şi cel care m-a atacat să nu mai rămână pe străzi”, povesteşte Lăzău. Şi s-a făcut poliţist. S-a angajat la Poliţia municipiului Oradea, în 1999, ca simplu agent şi a ajuns la Serviciul Criminalistic al Inspectoratului, în momentul în care Poliţia Română implementa Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak. (CITEŞTE AICI: Povestea ”miracolului” din cea mai bogată comună din România. Are 100 de ani şi...)

Aplicaţia permitea realizarea pe calculator a unor portrete-robot cu ajutorul unui catalog electronic ce cuprindea sute de semnalmente diferite pentru fiecare element al feţei, inclusive semne particulare cum ar fi cicatricile şi tatuajele. “Imaginile nu erau de calitate. Am pus mâna pe creion şi am început să desenez”, povesteşte poliţistul.

Iar desenele l-au acaparat atât de mult încât s-a înscris la cursurile de grafică ale unei şcoli de arte din Oradea, iar în 2007 a plecat la Chicago, unde a urmat cursurile de Artă Criminalistică susţinute de Lois Gibson, portretist-criminalist de Cartea Recordurilor, cu peste 1.200 infractori depistaţi în baza portretelor-robot realizate. Atunci l-au remarcat reprezentanţii FBI, care i-au propus să rămână în SUA şi să lucreze la ei. A refuzat, povesteşte el, pentru că n-ar fi putut trăi departe de familie. (NU RATA, AICI: A învăţat meserie de la un sticlar surdo-mut. Creează globuri de Crăciun în casa părintească!)

Întâlnire-surpriză

Florin Lăzău, într-unul din interviurile acordate televiziunilor
Florin Lăzău, într-unul din interviurile acordate televiziunilor

Întors acasă, ofiţerul a devenit cel mai căutat portretist-criminalist din ţară. “Erau zile în care făceam chiar şi trei-patru portrete”, spune el. În aceeaşi perioadă s-a reîntâlnit cu o cunoştinţă mai veche. “Sistemul Imagetrak are şi o bază de date cu amprente, iar eu mergeam la Penitenciarul Oradea de fiecare dată când  se elibera un deţinut, aceştia fiind amprentaţi, iar datele lor introduse în aplicaţie. Iar într-o zi, am dat peste tâlharul care m-a atacat în copilărie. L-am întrebat dacă mă recunoaşte, dar a zis că nu. A negat chiar şi atunci când i-am spus că sunt şi eu una dintre victimele lui, când şi unde s-a întâmplat, ce a făcut. A continuat să nege. Sincer, a fost un moment în care mi-aş fi dorit să nu fiu poliţist”, a povestit Lăzău pentru  CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

A avut, totuşi, şi o satisfacţie. Căci individul care tocmai se elibera fusese prins în baza unui portret-robot realizat chiar de el. “Portretul-robot făcut de mine era la dosar, fusese realizat în baza discuţiei făcute cu una dintre victime”, spune poliţistul. (VEZI ŞI: Combină filosofia cu artele marţiale şi ”produce” campioni. L-am găsit pe... antrenorul de minţi!)

Câte portrete a realizat, Lăzău nu ştie, căci nu a ţinut o evidenţă. Îşi aduce aminte, însă, multe dintre ele, chiar dacă privesc dosare vechi şi de un deceniu. Un astfel de caz este al unui tâlhar al cărui portret-robot a fost afişat pe avizierele din mai multe birouri ale Poliţiei orădene. “La un moment dat, într-unul din birouri a fost adusă pentru identificare o persoană găsită fără acte, noaptea,  pe o stradă şi când a văzut desenul, fără să ştie ce e, l-a întrebat pe colegul meu ce caută portretul cu el pe perete. Poliţistul a chemat-o pe victima tâlhăriei care l-a identificat ca fiind tâlharul care o atacase...", rememorează criminalistul.

Cei mai buni observatori, la ţară

Şi, deşi par simple desene, portretele-robot au în spate o muncă migăloasă, ore de discuţii purtate cu multă răbdare cu victimele unor atacuri care de multe ori au nevoie de ajutor pentru a trece de blocajul psihologic generat de trauma suferită. (CITEŞTE AICI: A descoperit o teorie abracadabrantă. El este Einstein din Vaslui!)

Un caz dificil a fost cel al unei femei care a fost atacată, noaptea, în casă, de un bărbat. Deşi era întuneric, faţa atacatorului a fost luminată de stâlpul de iluminat. Femeia nu a reuşit, însă, să-l descrie la Poliţie. “După o oră, i-am propus să mergem acasă, la ea, unde l-a descris fără probleme. Iar în baza portretului, atacatorul a fost identificat în scurt timp. Era un tâlhar care fusese lăsat acasă în permisie la sfârşit de săptămână din Penitenciar şi nu s-a mai întors”, povesteşte Florin Lăzău.

În general, cei mai buni observatori, spune Lăzău, sunt copiii şi oamenii de la ţară. “În mediul rural, există relaţii interumane profunde. E o comunitate mică, unde oamenii recunosc imediat un nou venit şi îl analizează, îl reţin”, explică el, dând ca exemplu cazul unei bihorence tâlhărite în timp ce mergea la serviciu şi care l-a descris atât de amănunţit pe bărbatul care o atacase, încât acesta a fost prins în mai puţin de două ore. “Era o femeie simplă, de la ţară, fără vreo pregătire în vreo specialitate, fără educaţie intelectuală ori plastică. În schimb, avea noţiuni considerabile despre oameni, desprinse tocmai din spaţiul restrâns şi izolat al satului. În acest mediu, un străin este remarcat imediat, studiat metodic sub aspectul portului, ţinutei, fizionomiei”, spune poliţistul. (VEZI ŞI: Viaţa lor pare desprinsă din filmele de acţiune. Ei sunt "vânătorii" de bombe)

Alertă la Sibiu

O altă reuşită a portretistului-criminalist a fost cazul lui Carmen Kraiczar (foto: jurnalul.ro)
O altă reuşită a portretistului-criminalist a fost cazul lui Carmen Kraiczar (foto: jurnalul.ro)

Unul dintre cele mai dificile cazuri a fost în 2012, când fost chemat să realizeze portretul unui copil, al cărui cadavru a fost găsit într-o stare avansată de descompunere, abandonat într-un sac, lângă calea ferată de la marginea municipiului Sibiu. “Am lucrat circa două ore iar portretul-robot a fost mediatizat apoi la televizor. O telespectatoare a recunoscut în portretul-robot chipul copilului vecinei sale. În anchetă s-a stabilit că mama şi-a ucis fiul pentru că îl deranja pe concubinul ei. Şi-a îmbătat propriul copil, l-a sufocat cu o pernă apoi l-a ascuns în casă câteva zile, iar apoi l-a aruncat lângă calea ferată”, îsi aduce aminte ofiţerul.

O altă reuşită a portretistului criminalist a fost cazul lui Carmen Kraiczar, o tânără din Bihor stabilită în Italia. Fata a fost dată dispărută de familie în 18 noiembrie 1994, la doar nouă ani. În 2007, Lăzău a realizat un portret în care chipul a fost îmbătrânit, apoi a fost postat pe site-ul Poliţiei Române. Aici a fost găsit de jurnalista Adriana Oprea-Popescu de la Jurnalul Naţional care coordona o campanie pentru găsirea copiilor dispăruţi şi care căuta părinţii unei tinere crescute într-un centru de plasament din Râmnicu Vâlcea şi ajunsă în Italia. Fotografia de buletin trimisă semăna cu portretul realizat de Lăzău. Ulterior, testele ADN au confirmat că era vorba de una şi aceeaşi persoană cu fata dispărută.

“Tehnica de îmbătrânire facială este importantă pentru rezolvarea furturilor de identitate, pentru găsirea persoanelor dispărute. Este dificil, pentru că intervin nu doar schimbări anatomice, ci şi modificări generate de vicii, de obiceiuri. Eu mă bazez mult pe fizionomia părinţilor, a fraţilor. Apoi închid ochii şi încerc să-mi imaginez cum ar putea arăta persoana căutată”, zice Florin. (AFLĂ DE AICI: Povestea cutremurătoare a unui bogătaş din Lugoj. L-a visat pe Arsenie Boca, şi-a donat întreaga avere şi…)

Pe urmele criminalului

Autorul crimei din noiembrie anul trecut, de la Oradea, a fost prins tot în baza portretului-robot realizat de Florin Lăzău
Autorul crimei din noiembrie anul trecut, de la Oradea, a fost prins tot în baza portretului-robot realizat de Florin Lăzău

Cel mai recent portret-robot l-a realizat în noiembrie anul trecut, în cazul crimei comise de fiul unui chirurg orădean, Sorin Rogia. Pe 9 noiembrie, acesta şi-a ucis prietenul, zdrobindu-i capul cu un ciocan, după care s-a făcut nevăzut. Dat în urmărire, criminalul a fost căutat zile în şir cu ajutorul unor fotografii puse la dispoziţie de familie, însă a fost găsit în final de un echipaj al Poliţiei Transporturi Feroviare, în Gara din Timişoara, cu ajutorul portretului-robot realizat de Lăzău. Nici nu e de mirare, căci asemănarea dintre desen şi fotografia realizată de fotoreporterul ebihoreanul.ro în dimineaţa arestării lui Rogia este izbitoare. (CITEŞTE ŞI: Are o colecţie impresionantă! I-a fotografiat pe Cioloş şi Bănică Jr. în timp ce...)

ANDREEA LOPĂTARU


 

Citeste despre:florin lazau, artist criminalist, portret robot, imbatranire faciala, serviciul criminalistic, fbi


Share On Facebook